România, țara în care OLAF a investigat cel mai mare număr de investigații privind fondurile europene în 2019. OLAF a constatat că 485 de milioane de euro din bugetul UE au fost cheltuiți greșit

România este țara în care Oficiul European Antifraudă (OLAF) a încheiat anul trecut cel mai mare număr de investigații privind delapidarea fondurilor UE. Peste 10% din totalul de 100 de dosare se referă la fraude cu bani UE în țara noastră, potrivit raportului OLAF din 2019.

Agenția antifraudă a Uniunii Europene, OLAF, a constatat că 485 de milioane de euro (574 de milioane de dolari) din bugetul comun al blocului au fost cheltuiti greșit în 2019, o creștere semnificativă față de 2018, cand OLAF a identificat 371 de milioane de euro din fonduri întrebuinţate gresit.

OLAF are sarcina de a investiga frauda comisă cu fondurile bugetare ale UE – finanțate în cele din urmă de contribuabilii din cele 27 de state membre – în domenii precum cercetare, subvenții agricole sau sprijin pentru regiunile sărace.

Din 100 de dosare investigate, 11 s-au referit la banii cheltuiți în România

Anul trecut, OLAF a investigat modul în care fondurile UE au fost cheltuite în 42 de țări, încheind în total 100 de dosare. 11 dintre ele (peste o zecime) se referă doar la banii europeni cheltuiți în România.

În același timp, 9 din cele 11 dosare au fost încheiate cu recomandări din partea OLAF.

România este clasată pe mai multe capitole în ceea ce privește delapidarea fondurilor UE: ferme de acvacultură din zonele în care nu există apă, fonduri UE pentru prevenirea incendiilor forestiere sau fonduri pentru gestionarea apelor uzate.

Tendințele noi sau persistente evidențiate de anchetatori includ complicitatea și manipularea procedurilor de achiziții publice, schemele transfrontaliere, schemele care implică proiecte în țări terțe și finanțarea cercetării și contrabanda și falsificarea.

Exemplele evidențiate în raport includ o înșelătorie care implică achiziționarea și revânzarea la prețuri umflate ale mașinilor de tricotat cofinanțate din fonduri UE.

În acest caz, OLAF a recomandat recuperarea a 3,3 milioane de euro. Instanțele din București i-au condamnat pe cei implicați la 16 luni de închisoare (suspendată pentru doi ani), potrivit OLAF.

Altul a implicat 19 milioane de euro din fonduri UE acordate unei organizații neguvernamentale (ONG) destinate să ofere ajutor Siriei devastate de război.

Anul trecut, OLAF a încheiat 181 de investigații, emitând 254 de recomandări autorităților naționale și UE relevante; Oficiul a recomandat recuperarea bugetului UE de 485 milioane EUR și 223 de noi investigații.

Schemele internaționale din ce în ce mai complexe au însușit în mod greșit sume semnificative din toate cheltuielile UE în 2019 – 148 miliarde de euro – a arătat raportul anual al OLAF.

De-a lungul anului 2019, investigațiile OLAF au abordat comerțul cu specii pe cale de dispariție și exploatarea ilegală și importul în UE de lemn și lemn, uneori din păduri protejate. Au descoperit scheme comerciale internaționale de biomotorină ilicită, fraude împotriva fondurilor de detectare a incendiilor forestiere și mai multe cazuri axate pe gestionarea apei și a deșeurilor. Un caz încheiat în 2019 implică falsificarea unor acreditări ecologice pentru a obține finanțare din partea UE.

Raportul OLAF poate fi consultat aici: OLAF-Report-2019

Kövesi se așteaptă la o luptă mai eficientă împotriva fraudei financiare în UE

Șeful noului Parchet European, Laura Kövesi, se așteaptă ca structura pe care o conduce să îmbunătățească eficacitatea luptei împotriva fraudei financiare în Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat BBC, Kövesi a spus că până acum cooperarea dintre Oficiul European de Luptă Antifraudă și guvernele individuale a fost prea lentă, a raportat BNR.

„Până în prezent, OLAF a efectuat doar verificări administrative. Nu au efectuat anchete penale. Procurorul poate face acest lucru. Parchetul European (EPPO) va fi singurul organ juridic la nivel european care va putea pentru a lansa o anchetă. Vom avea procurori din toate țările participante. EPPO va armoniza procedura de fraudă financiară pentru toate statele membre. Există probleme în fiecare țară cu privire la această problemă. Putem consolida protecția fondurilor europene și să investigăm mai bine aceste infracțiuni dacă fiecare țară este reprezentată de un procuror „, a spus Kövesi.

Ea a explicat cu ce se va ocupa mai mult structura nou creată.

„Vom investiga frauda financiară și persoanele influente. Dar este important să precizăm că, spre deosebire de munca mea de șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, nu voi fi singur în activitatea mea la Parchetul European, ci noi va fi o echipă de procurori din 22 de state membre ale UE. Ne vom pune în comun experiența și cunoștințele pentru a desfășura investigații mai bune „, a spus șeful Procuraturii.

Laura Kövesi a comentat și despre corupția din România, care, potrivit Transparency International, este a doua țară cea mai coruptă din UE după Bulgaria.

„Eradicarea corupției în orice țară nu este responsabilitatea exclusivă a procurorilor. Sunt necesare și legi bune în lupta împotriva acestui fenomen pentru a permite procurorilor să investigheze aceste infracțiuni. Este, de asemenea, important să spunem că modul în care societatea gândește în ansamblu poate contribui la reducerea nivelul de corupție. Arestarea sau anchetarea oamenilor nu pot rezolva această problemă în sine „, a spus ea.